LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 933 din 13 octombrie 2004
*) Republicatã în temeiul art. II alin. (1) din
Legea nr. 199/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004,
dându-se textelor o nouã numerotare.
Legea nr. 50/1991 a fost republicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997 şi a
mai fost modificatã prin:
- Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr.
231/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executãrii construcţiilor şi unele mãsuri pentru realizarea
locuinţelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
612 din 29 noiembrie 2000, respinsã prin Legea nr. 413/2001, publicatã
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 20 iulie 2001;
- Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr.
295/2000 pentru suspendarea aplicãrii sau abrogarea unor ordonanţe şi
ordonanţe de urgenţã ale Guvernului, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 707 din 30 decembrie 2000, aprobatã prin Legea
nr. 109/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
157 din 29 martie 2001;
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001;
- Legea nr. 453/2001 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor
de construcţii şi unele mãsuri pentru realizarea locuinţelor, publicatã
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001,
rectificatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 8
noiembrie 2001;
- Ordonanţa Guvernului nr. 5/2002 pentru
modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, republicatã, publicatã
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 31 ianuarie
2002, aprobatã prin Legea nr. 455/2002, publicatã în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 504 din 12 iulie 2002;
- Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind
impozitele şi taxele locale, republicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, abrogatã prin Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003;
- Legea nr. 401/2003 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor
de construcţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 749 din 27 octombrie 2003.
CAP. I
Autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii
ART. 1
(1) Executarea lucrãrilor de construcţii este
permisã numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare.
Autorizaţia de construire sau de desfiinţare se emite la solicitarea
deţinãtorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren şi/sau
construcţii - ori a altui act care conferã dreptul de construire sau de
desfiinţare, în condiţiile prezentei legi.
(2) Construcţiile civile, industriale, inclusiv
cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice,
agricole sau de orice altã naturã se pot realiza numai cu respectarea
autorizaţiei de construire, emisã în condiţiile prezentei legi, şi a
reglementãrilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
ART. 2
(1) Autorizaţia de construire constituie actul
de autoritate al administraţiei publice locale pe baza cãruia se asigurã
aplicarea mãsurilor prevãzute de lege, referitoare la amplasarea,
proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor.
(2) Autorizaţia de construire se emite în
temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism,
avizate şi aprobate potrivit legii.
(3) Autorizaţiile de construire pentru reţele
magistrale, cãi de comunicaţie, amenajãri pentru îmbunãtãţiri funciare,
reţele de telecomunicaţii ori alte lucrãri de infrastructurã, care se
executã în extravilanul localitãţilor, se emit cu respectarea planurilor
de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate potrivit legii.
(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2)
se pot emite autorizaţii de construire şi fãrã documentaţii de amenajare
a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrãri de modificare, de reparare, de
protejare, de restaurare şi de conservare a clãdirilor de orice fel, cu
condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a suprafeţei construite la sol
şi a volumetriei acestora;
b) lucrãri de reparare privind cãi de
comunicaţie, dotãri tehnico-edilitare şi altele asemenea, fãrã
modificarea traseului şi, dupã caz, a funcţionalitãţii acestora;
c) lucrãri de reparare privind împrejurimi,
mobilier urban, amenajãri de spaţii verzi, parcuri şi grãdini publice,
pieţe pietonale şi celelalte lucrãri de amenajare a spaţiilor publice;
d) lucrãri de cercetare şi de prospectare a
terenurilor - foraje şi excavãri -, necesare în vederea efectuãrii
studiilor geotehnice, exploatãrilor de cariere, balastierelor, sondelor
de gaze şi petrol, precum şi altor exploatãri;
e) organizarea de tabere de corturi.
ART. 3
Autorizaţia de construire se elibereazã pentru:
a) lucrãri de construire, reconstruire,
consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaţie sau de
reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor
aferente acestora, cu excepţia celor prevãzute la art. 11;
b) lucrãri de construire, reconstruire,
extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare,
precum şi orice alte lucrãri, indiferent de valoarea lor, care urmeazã
sã fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice,
inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, stabilite potrivit legii;
c) lucrãri de construire, reconstruire,
modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind cãi
de comunicaţie, inclusiv lucrãri de artã, reţele şi dotãri
tehnico-edilitare, lucrãri hidrotehnice, amenajãri de albii, lucrãri de
îmbunãtãţiri funciare, lucrãri de instalaţii de infrastructurã, noi
capacitãţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice
şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor
existente;
d) împrejmuiri şi mobilier urban, amenajãri de
spaţii verzi, parcuri, pieţe şi alte lucrãri de amenajare a spaţiilor
publice;
e) lucrãri de foraje şi excavãri necesare în
vederea efectuãrii studiilor geotehnice, prospecţiunilor geologice,
exploatãrilor de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi
alte exploatãri de suprafaţã sau subterane;
f) lucrãri, amenajãri şi construcţii cu
caracter provizoriu necesare în vederea organizãrii execuţiei lucrãrilor
de bazã, dacã nu au fost autorizate o datã cu acestea;
g) organizarea de tabere de corturi, cãsuţe sau de rulote;
h) lucrãri de construcţii cu caracter
provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere situate pe
cãile şi spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi
reclame, precum şi anexele gospodãreşti ale exploataţiilor agricole
situate în extravilan;
i) cimitire - noi şi extinderi.
ART. 4
Autorizaţiile de construire se emit de
preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului
Bucureşti sau de primari, dupã cum urmeazã:
a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru:
1. investiţiile care se aprobã de Guvern;
2. investiţiile care se realizeazã în
extravilanul comunelor, inclusiv anexele gospodãreşti ale exploataţiilor
agricole mai mari de 50 mp;
3. investiţiile care se amplaseazã pe terenuri
care depãşesc limita unei unitãţi administrativ-teritoriale;
4. lucrãri la construcţii reprezentând
monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, aflate
în teritoriul administrativ al judeţului, cu avizul prealabil al
Ministerului Culturii şi Cultelor;
b) de primarii municipiilor sau oraşelor,
pentru construcţiile şi lucrãrile de orice fel din intravilanul şi
extravilanul acestora, cu excepţia celor prevãzute la lit. a);
c) de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor de sectoare, pentru:
1. investiţiile care se amplaseazã pe terenuri
care depãşesc limita administrativ-teritorialã a unui sector şi cele
care se realizeazã în extravilan;
2. lucrãri la construcţii reprezentând
monumente istorice, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii şi
Cultelor;
3. lucrãri de modernizãri, reabilitãri,
extinderi de reţele edilitare municipale, de transport şi de
distribuţie, pentru: apã/canal, gaze, electrice, termoficare,
comunicaţii - inclusiv fibrã opticã, precum şi lucrãri de modernizãri
şi/sau reabilitãri de strãzi;
d) de primarii sectoarelor municipiului
Bucureşti, pentru toate categoriile de construcţii şi amenajãri
urbanistice din cadrul sectoarelor, cu excepţia celor prevãzute la lit.
a) pct. 1 şi 2 şi la lit. c);
e) de primarii comunelor, pentru locuinţe
individuale şi anexele gospodãreşti ale acestora, precum şi cu avizul
structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judeţene, pentru
celelalte construcţii şi lucrãri executate în intravilanul
localitãţilor, cu excepţia celor prevãzute la lit. a).
ART. 5
(1) În vederea simplificãrii procedurii de
autorizare, emitentul autorizaţiei are obligaţia sã organizeze structuri
de specialitate, în vederea emiterii acordului unic, respectiv a
obţinerii, în numele solicitantului, a avizelor legale necesare
autorizãrii, pentru:
a) racordarea la reţelele de utilitãţi, în
condiţiile impuse de caracteristicile şi de amplasamentul reţelelor de
transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament;
b) racordarea la reţeaua cãilor de comunicaţii;
c) prevenirea şi stingerea incendiilor, apãrarea civilã, protecţia mediului şi a sãnãtãţii populaţiei.
(2) Pentru asigurarea funcţionãrii structurilor
de specialitate, consiliile judeţene şi locale pot stabili taxe pe
tipuri de lucrãri, în raport cu numãrul de avize necesare, în condiţiile
legii.
ART. 6
(1) Certificatul de urbanism este actul de
informare prin care autoritãţile prevãzute la art. 4, în conformitate cu
prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente
acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupã caz,
avizate şi aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului
elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi
construcţiilor existente la data solicitãrii şi stabilesc cerinţele
urbanistice care urmeazã sã fie îndeplinite în funcţie de specificul
amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile
legale, necesare în vederea autorizãrii.
(2) Certificatul de urbanism se emite de
autoritãţile prevãzute la art. 4, abilitate sã autorizeze lucrãrile de
construcţii, şi se elibereazã solicitantului în termen de cel mult 30 de
zile de la data înregistrãrii cererii, menţionându-se în mod
obligatoriu scopul emiterii acestuia.
(3) Certificatul de urbanism se semneazã de
cãtre preşedintele consiliului judeţean sau de primar, dupã caz, de
secretar şi de arhitectul-şef sau de cãtre persoana cu responsabilitate
în domeniul amenajãrii teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu
al autoritãţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea
emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite
conform legii.
(4) În vederea eliberãrii certificatului de
urbanism solicitantul - orice persoanã fizicã sau juridicã interesatã -
se va adresa autoritãţilor prevãzute la art. 4 cu o cerere care va
cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se
solicitã certificatul de urbanism, cât şi elementele care definesc
scopul solicitãrii.
(5) Certificatul de urbanism nu conferã dreptul de a executa lucrãri de construcţii.
(6) Certificatul de urbanism se emite, potrivit
legii, şi în vederea concesionãrii de terenuri, a adjudecãrii prin
licitaţie a proiectãrii lucrãrilor publice în faza "Studiu de
fezabilitate" şi pentru cereri în justiţie şi operaţiuni notariale
privind circulaţia imobiliarã atunci când operaţiunile respective au ca
obiect împãrţeli ori comasãri de parcele solicitate în scopul realizãrii
de lucrãri de construcţii, precum şi constituirea unei servituţi de
trecere cu privire la un imobil. Operaţiunile juridice menţionate se
efectueazã numai în baza certificatului de urbanism, iar nerespectarea
acestor prevederi se sancţioneazã cu nulitatea actului.
ART. 7
(1) Autorizaţia de construire se emite în cel
mult 30 de zile de la data înregistrãrii cererii, pe baza documentaţiei
depuse la autoritãţile prevãzute la art. 4, care va cuprinde:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra terenului şi/sau construcţiilor;
c) proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii;
d) avizele şi acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;
e) dovada privind achitarea taxelor legale.
(2) Proiectul pentru autorizarea executãrii
lucrãrilor de construcţii este extras din proiectul tehnic şi se
elaboreazã în conformitate cu conţinutul-cadru prevãzut în anexa nr. 1,
în concordanţã cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul
avizelor şi al acordurilor cerute prin acesta, şi se întocmeşte, se
semneazã şi se verificã, potrivit legii.
(3) În situaţia depunerii unei documentaţii
tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 5
zile de la data înregistrãrii, cu menţionarea în scris a elementelor
necesare în vederea completãrii acesteia.
(4) Executarea lucrãrilor de construcţii se
poate face numai pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie.
(5) Autoritatea emitentã a autorizaţiei de
construire stabileşte o perioadã de valabilitate de cel mult 12 luni de
la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat sã înceapã
lucrãrile. În aceastã situaţie, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe
toatã durata de execuţie a lucrãrilor prevãzute prin autorizaţie, în
conformitate cu proiectul tehnic.
(6) Neînceperea lucrãrilor ori nefinalizarea
acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilitãţii
autorizaţiei, fiind necesarã emiterea unei noi autorizaţii de
construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbã faţã de
autorizaţia iniţialã, se va putea emite o nouã autorizaţie de
construire, fãrã a fi necesar un nou certificat de urbanism.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6),
în cazul justificat în care lucrãrile de construcţii nu pot fi începute
ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul
poate solicita autoritãţii emitente prelungirea valabilitãţii
autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirãrii acesteia.
Prelungirea valabilitãţii autorizaţiei se poate acorda o singurã datã şi
pentru o perioadã nu mai mare de 12 luni.
(8) Investitorul are obligaţia sã înştiinţeze
autoritatea emitentã a autorizaţiei de construire, precum şi
inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la care vor începe
lucrãrile autorizate. În caz contrar, dacã constatarea faptei de
începere a lucrãrilor fãrã înştiinţare s-a fãcut în termenul de
valabilitate a autorizaţiei, data începerii lucrãrilor se considerã ca
fiind ziua urmãtoare datei de emitere a autorizaţiei.
(9) O datã cu depunerea cererii de emitere a
autorizaţiei de construire solicitantul are obligaţia sã prezinte o
declaraţie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã imobilul - teren
şi/sau construcţii - nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei
instanţe judecãtoreşti. În caz contrar documentaţia se restituie
solicitantului, care o va depune spre autorizare numai dupã soluţionarea
definitivã în instanţã a litigiului.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9),
lucrãrile de consolidare la clãdirile multietajate încadrate prin
raport de expertizã tehnicã în clasa I de risc seismic şi care prezintã
pericol public se autorizeazã în regim de urgenţã, în condiţiile
prevãzute la alin. (16), chiar în situaţia existenţei unor litigii
aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti.
(11) În condiţiile prezentei legi nu se emit autorizaţii provizorii.
(12) Autorizaţiile de construire/desfiinţare se
emit numai pe baza unei documentaţii complete, în conformitate cu
conţinutul-cadru prevãzut în anexa nr. 1, cu excepţia situaţiilor
prevãzute la alin. (16).
(13) Autorizaţia de construire se semneazã de
preşedintele consiliului judeţean sau de primar, dupã caz, de secretar
şi de arhitectul-şef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul
amenajãrii teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al
autoritãţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii
autorizaţiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite
conform legii.
(14) Valabilitatea autorizaţiei se menţine în
cazul schimbãrii investitorului, înaintea finalizãrii lucrãrilor, cu
condiţia respectãrii prevederilor acesteia şi a transcrierii actelor
care conferã dreptul de construire.
(15) În situaţia în care în timpul execuţiei
lucrãrilor, şi numai în perioada de valabilitate a autorizaţiei de
construire, survin modificãri de temã privind construcţia autorizatã,
care conduc la necesitatea modificãrii acesteia, titularul are obligaţia
de a solicita o nouã autorizaţie, potrivit legii. Pentru obţinerea noii
autorizaţii de construire solicitantul va depune o documentaţie,
elaboratã cu condiţia încadrãrii noilor propuneri în prevederile
documentaţiilor de urbanism aprobate şi numai în limitele avizelor şi
acordurilor obţinute pentru autorizaţia iniţialã. Nu este necesarã
emiterea unui nou certificat de urbanism.
(16) Autorizaţia de construire pentru lucrãrile
de intervenţie de primã necesitate în cazuri de avarii, accidente
tehnice, calamitãţi ori alte evenimente cu caracter excepţional,
inclusiv la construcţiile prevãzute la art. 3 lit. b), se emite imediat
de cãtre autoritatea administraţiei publice abilitatã, conform legii,
urmând ca documentaţia legalã necesarã sã fie definitivatã pe parcursul
sau la încheierea executãrii lucrãrilor, cu respectarea avizelor legale.
(17) Primãriile pot dezafecta construcţiile,
proprietate a unitãţii administrativ-teritoriale, aflate în stare
avansatã de degradare şi care pun în pericol siguranţa publicã, cu
excepţia construcţiilor monument istoric, pe bazã de autorizaţie de
desfiinţare emisã în condiţiile alin. (16), cu obligaţia de a se întocmi
documentaţii specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa
nr. 1.
(18) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculeazã potrivit legii.
(19) Taxa pentru prelungirea valabilitãţii
autorizaţiei de construire se calculeazã la 30% din valoarea iniţialã a
taxei de autorizare.
(20) Instituţiile abilitate prin lege sã emitã
avize şi acorduri în vederea autorizãrii lucrãrilor de construcţii,
altele decât cele prevãzute la art. 5 alin. (1), au obligaţia emiterii
acestora în termen de maximum 15 zile de la data înregistrãrii
cererii/documentaţiei, dupã caz, direct structurilor organizate de
consiliile judeţene şi locale sau, dupã caz, solicitantului.
ART. 8
(1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea,
parţialã sau totalã, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente
construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv
elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere
şi exploatãri de suprafaţã şi subterane, precum şi a oricãror amenajãri
se fac numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil
de la autoritãţile prevãzute la art. 4.
(2) Autorizaţia de desfiinţare se emite în
aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu
prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente
acestora, potrivit legii, cu excepţiile prevãzute la art. 11.
ART. 9
(1) Proiectele pentru autorizarea executãrii
lucrãrilor de construcţii, precum şi proiectele tehnice, pe baza cãrora
se întocmesc acestea, se elaboreazã de colective tehnice de
specialitate, se însuşesc şi se semneazã de cadre tehnice cu pregãtire
superioarã numai din domeniul arhitecturii, construcţiilor şi
instalaţiilor pentru construcţii, astfel:
a) de arhitect cu diplomã recunoscutã de statul
român, pentru proiectarea pãrţii de arhitecturã pentru obiective de
investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţã a construcţiilor
supraterane şi a celor subterane;
b) de ingineri constructori şi de instalaţii,
cu diplomã recunoscutã de statul român, pentru pãrţile de inginerie în
domeniile specifice, pentru obiective de investiţii cuprinse la toate
categoriile de importanţã a construcţiilor supraterane şi subterane,
precum şi la instalaţiile aferente acestora;
c) de conductor arhitect, urbanist şi/sau de
subinginer de construcţii, cu diplomã recunoscutã de statul român,
pentru clãdiri de importanţã redusã şi aflate în afara zonelor
protejate, stabilite conform legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplicã şi pentru documentaţia de execuţie.
(3) Semnarea documentaţiilor de cãtre
persoanele prevãzute la alin. (1) angajeazã rãspunderea acestora în
condiţiile legii.
ART. 10
Pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de
construcţii în zonele asupra cãrora s-a instituit, potrivit legii, un
anumit regim de protecţie prevãzut în planurile de amenajare a
teritoriului şi în documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda
dupã cum urmeazã:
a) în ansamblurile de arhitecturã, în
rezervaţiile de arhitecturã şi de urbanism, în cazul siturilor
arheologice, al parcurilor şi grãdinilor monument istoric, cuprinse în
listele aprobate potrivit legii, precum şi în cazul lucrãrilor de orice
naturã în zonele de protecţie a monumentelor, solicitantul va obţine
avizul comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, potrivit competenţelor
specifice;
b) în cazul lucrãrilor de intervenţii asupra
construcţiilor monumente istorice, pe lângã avizul Ministerului Culturii
şi Cultelor se vor obţine avizele specifice cerinţelor de calitate a
construcţiilor, potrivit prevederilor legale;
c) în zonele naturale protejate, stabilite
potrivit legii, în zonele de siguranţã şi protecţie ale amenajãrilor
hidrotehnice de interes public, precum şi în alte arii protejate
solicitantul va obţine avizul Ministerului Mediului şi Gospodãririi
Apelor şi al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale;
d) în zonele de siguranţã şi de protecţie a
infrastructurilor de transport de interes public, precum şi în zonele
aferente construirii cãilor de comunicaţie, stabilite prin
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi/sau de urbanism, se va
obţine şi autorizaţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, conform prevederilor legale;
e) în zonele unde s-a instituit alt tip de
restricţie solicitantul va obţine avizul organismelor competente.
ART. 11
(1) Se pot executa fãrã autorizaţie de
construire urmãtoarele lucrãri care nu modificã structura de rezistenţã,
caracteristicile iniţiale ale construcţiilor sau aspectul arhitectural
al acestora:
a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri,
învelitori sau terase, atunci când nu se schimbã forma acestora şi
materialele din care sunt executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplãrie
interioarã şi exterioarã, dacã se pãstreazã forma, dimensiunile
golurilor şi tâmplãriei;
c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încãlzit;
d) zugrãveli şi vopsitorii interioare;
e) zugrãveli şi vopsitorii exterioare, dacã nu se modificã elementele de faţadã şi culorile clãdirilor;
f) reparaţii la instalaţiile interioare, la
branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente
construcţiilor, în limitele proprietãţii, montarea sistemelor locale de
încãlzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate,
precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de
contorizare a consumurilor de utilitãţi;
g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
h) reparaţii şi înlocuiri la finisaje
interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea -, la
trotuare, la ziduri de sprijin şi la scãri de acces, fãrã modificarea
calitãţii şi a aspectului elementelor constructive;
i) lucrãri de întreţinere la cãile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
j) lucrãri de investigare, cercetare,
expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale
construcţiilor prevãzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului
Culturii şi Cultelor şi al autoritãţii administraţiei publice judeţene
sau locale, dupã caz;
k) lucrãri de foraje şi sondaje geotehnice
pentru construcţii de importanţã normalã sau redusã, situate în afara
zonelor de protecţie instituite pentru zãcãminte acvifere;
l) lucrãri de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.
(2) Se pot executa fãrã autorizaţie de
construire şi lucrãri pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau
închise, destinate difuzãrii şi comercializãrii presei, cãrţilor şi
florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fãrã fundaţii şi platforme,
precum şi fãrã racorduri şi/sau branşamente la utilitãţi urbane, cu
excepţia energiei electrice.
(3) Dacã lucrãrile prevãzute la alin. (1), cu
excepţia celor prevãzute la lit. e) şi j), se executã la construcţiile
menţionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea autorizaţiei de
construire.
ART. 12
(1) Autorizaţiile de construire sau de
desfiinţare, emise cu încãlcarea prevederilor legale, pot fi anulate de
cãtre instanţele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea
autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare poate fi cerutã, în
condiţiile legii, şi de cãtre prefect, inclusiv la sesizarea expresã a
organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.
(2) Prin introducerea acţiunii autorizaţia de
construire sau de desfiinţare se suspendã de drept şi, pe cale de
consecinţã, instanţa va dispune oprirea lucrãrilor pânã la soluţionarea
în fond a cauzei.
CAP. II
Concesionarea terenurilor pentru construcţii
ART. 13
(1) Terenurile aparţinând domeniului privat al
statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale, destinate
construirii, pot fi vândute, concesionate ori închiriate prin licitaţie
publicã, potrivit legii, în condiţiile respectãrii prevederilor
documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate
potrivit legii, în vederea realizãrii de cãtre titular a construcţiei.
(2) Terenurile aparţinând domeniului public al
statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale se pot concesiona
numai în vederea realizãrii de construcţii sau de obiective de uz şi/sau
de interes public, cu respectarea documentaţiilor de urbanism aprobate
potrivit legii.
(3) Concesionarea se face pe bazã de oferte
prezentate de cãtre solicitanţi, cu respectarea prevederilor legale,
urmãrindu-se valorificarea superioarã a potenţialului terenului.
ART. 14
Pânã la reglementarea prin lege a situaţiei
juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de
construcţii, aflate în administrarea consiliilor locale şi care pot fi
revendicate de foştii proprietari.
ART. 15
Prin excepţie de la prevederile art. 13 alin.
(1), terenurile destinate construirii se pot concesiona fãrã licitaţie
publicã, cu plata taxei de redevenţã stabilite potrivit legii, ori pot
fi date în folosinţã pe termen limitat, dupã caz, în urmãtoarele
situaţii:
a) pentru realizarea de obiective de utilitate
publicã sau de binefacere, cu caracter social, fãrã scop lucrativ,
altele decât cele care se realizeazã de cãtre colectivitãţile locale pe
terenurile acestora;
b) pentru realizarea de locuinţe de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Locuinţe, potrivit legii;
c) pentru realizarea de locuinţe pentru tineri pânã la împlinirea vârstei de 35 de ani;
d) pentru strãmutarea gospodãriilor afectate de dezastre, potrivit legii;
e) pentru extinderea construcţiilor pe terenuri
alãturate, la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia;
f) pentru lucrãri de protejare ori de punere în
valoare a monumentelor istorice şi de arhitecturã, cu avizul comun al
Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, atunci când terenul se aflã în zona de
protecţie a acestora.
ART. 16
(1) Terenurile prevãzute la art. 13, ce fac
obiectul licitaţiei, se aduc la cunoştinţã publicã de cãtre primarii
unitãţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate, printr-o
publicaţie afişatã la sediul acestora şi tipãritã în cel puţin douã
ziare de largã circulaţie, cu minimum 20 de zile înainte de data
licitaţiei.
(2) Publicaţiile privind licitaţia vor cuprinde
data şi locul desfãşurãrii acesteia, suprafaţa şi destinaţia terenului,
stabilite prin documentaţiile de urbanism, precum şi taxa anualã
minimalã de redevenţã.
(3) Oferta solicitanţilor va fi însoţitã de un
studiu de prefezabilitate sau de fezabilitate, dupã caz, cuprinzând în
mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea
funcţionalitãţii şi a capacitãţii construcţiei, a gradului de ocupare a
terenului, precum şi a celorlalte elemente cuprinse în certificatul de
urbanism. Nu vor fi acceptate decât oferte care corespund prevederilor
documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii.
(4) Licitaţia se efectueazã, în condiţiile
legii, de comisiile instituite în acest scop, prin hotãrâre a
consiliilor locale şi/sau judeţene, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, în conformitate cu competenţele de autorizare
stabilite la art. 4. Comisiile funcţioneazã la sediul consiliilor locale
în a cãror razã administrativ-teritorialã sunt situate terenurile.
ART. 17
Limita minimã a preţului concesiunii se
stabileşte, dupã caz, prin hotãrârea consiliului judeţean, a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, astfel încât
sã asigure recuperarea în 25 de ani a preţului de vânzare al terenului,
în condiţii de piaţã, la care se adaugã costul lucrãrilor de
infrastructurã aferente.
ART. 18
Terenurile prevãzute la art. 13, ce se
concesioneazã pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite
asociate acestora, în funcţie de prevederile regulamentelor locale de
urbanism, aprobate potrivit legii, vor avea urmãtoarele suprafeţe:
a) în localitãţile urbane:
1. pânã la 450 mp pentru un apartament într-o clãdire cu parter sau parter şi etaj;
2. pânã la 300 mp pentru un apartament într-o clãdire cu parter şi etaj, cu douã apartamente;
3. pânã la 250 mp pentru un apartament, în
cazul clãdirilor cu parter şi mai multe etaje, având cel mult 6
apartamente;
4. pentru clãdirile cu mai mult de 6
apartamente, suprafaţa de teren va fi stabilitã potrivit documentaţiilor
de urbanism;
b) în localitãţile rurale, pânã la 1.000 mp pentru o locuinţã.
ART. 19
Pentru realizarea unei case de vacanţã se poate concesiona un teren în suprafaţã de pânã la 250 mp.
ART. 20
Împotriva licitaţiei, pânã la momentul
adjudecãrii, se va putea face contestaţie, de cãtre orice persoanã
interesatã, la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã are loc
licitaţia. Contestaţia suspendã desfãşurarea licitaţiei pânã la
soluţionarea sa definitivã.
ART. 21
Pe baza procesului-verbal de adjudecare a
licitaţiei sau a hotãrârii consiliului local, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, pentru situaţiile prevãzute la art.
15, se va încheia actul de concesiune, care se va înregistra de cãtre
concesionar în evidenţele de publicitate imobiliarã, în termen de 10
zile de la data adjudecãrii sau emiterii hotãrârii.
ART. 22
Concesionarea terenurilor prevãzute la art.
13-19 se face în conformitate cu prevederile legii, durata acesteia
fiind stabilitã de cãtre consiliile locale, consiliile judeţene,
respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de
prevederile documentaţiilor de urbanism şi de natura construcţiei.
ART. 23
(1) Intravilanul localitãţilor se stabileşte
prin planurile generale de urbanism - PUG -, aprobate potrivit legii.
(2) Ulterior aprobãrii Planului General de
Urbanism - PUG - pot fi introduse în intravilanul localitãţilor şi unele
terenuri din extravilan, numai în condiţii temeinic fundamentate pe
bazã de planuri urbanistice zonale - PUZ -, aprobate potrivit legii.
(3) Terenurile destinate construirii se scot
din circuitul agricol, temporar sau definitiv, potrivit legii.
CAP. III
Rãspunderi şi sancţiuni
ART. 24
(1) Constituie infracţiuni urmãtoarele fapte:
a) executarea, fãrã autorizaţie de construire
sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a
lucrãrilor prevãzute la art. 3 lit. b);
b) continuarea executãrii lucrãrilor dupã dispunerea opririi acestora de cãtre organele de control;
c) întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice,
precum şi a proiectelor pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de
construcţii pentru alte specialitãţi decât cele certificate prin diplomã
universitarã, în condiţiile prevãzute la art. 9.
(2) Infracţiunile prevãzute la alin. (1) se
pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendã de la
1.000.000 lei la 50.000.000 lei.
ART. 25
În cazul sãvârşirii faptelor prevãzute la art.
24, organele de control prevãzute de prezenta lege, care au constatat
fapta, sunt obligate sã sesizeze organele de urmãrire penalã.
ART. 26
(1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte,
dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii,
sã fie considerate infracţiuni:
a) executarea sau desfiinţarea, totalã ori
parţialã, fãrã autorizaţie a lucrãrilor prevãzute la art. 3, cu excepţia
celor menţionate la lit. b), de cãtre investitor şi executant;
b) executarea sau desfiinţarea, cu
nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, a
lucrãrilor prevãzute la art. 3, cu excepţia celor prevãzute la lit. b),
de cãtre investitor şi executant;
c) aprobarea furnizãrii de utilitãţi urbane, ca
urmare a executãrii de lucrãri de branşamente şi racorduri la reţele
pentru construcţii noi neautorizate;
d) menţinerea dupã expirarea termenului
prevãzut prin autorizaţie sau dupã terminarea lucrãrilor autorizate ori
adaptarea în alte scopuri faţã de cele prevãzute în autorizaţie a
construcţiilor, lucrãrilor şi amenajãrilor cu caracter provizoriu;
e) neaducerea terenului la starea iniţialã de
cãtre investitor, dupã terminarea lucrãrilor prevãzute la art. 3 lit.
c), precum şi nerealizarea lucrãrilor de curãţare, amenajare ori
degajare, dupã caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente
ocupate temporar pe durata execuţiei, o datã cu încheierea lucrãrilor de
bazã;
f) împiedicarea ori sustragerea de la
efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control
abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate;
g) neanunţarea datei începerii lucrãrilor de
construcţii autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8),
precum şi depãşirea termenului legal prevãzut la art. 7 alin. (1);
h) emiterea de certificate de urbanism
incomplete ori cu date eronate, care nu conţin lista cuprinzând avizele
şi acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investiţii, sau
eliberarea acestora cu depãşirea termenului legal;
i) emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:
- în lipsa unui drept real asupra imobilului,
care sã confere dreptul de a solicita autorizaţia de
construire/desfiinţare;
- în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
- în baza unor documentaţii incomplete sau
elaborate în neconcordanţã cu prevederile certificatului de urbanism,
ale Codului civil, ale conţinutului-cadru al proiectului pentru
autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, care nu conţin avizele
şi acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit
legii;
- în lipsa expertizei tehnice privind punerea
în siguranţã a întregii construcţii, în cazul lucrãrilor de consolidare;
- în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;
j) neorganizarea şi neexercitarea controlului
privind disciplina în autorizarea şi executarea lucrãrilor de
construcţii de cãtre compartimentele abilitate din cadrul aparatului
propriu al consiliilor judeţene şi al primãriilor, în unitãţile lor
administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi
(4), precum şi neurmãrirea modului de îndeplinire a celor dispuse de
Inspectoratul de Stat în Construcţii, potrivit dispoziţiilor art. 29
alin. (3);
k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a
mãsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii la controlul
anterior;
l) refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub
orice formã a accesului persoanelor fizice sau al reprezentanţilor
persoanelor juridice la documentele prevãzute la art. 34 alin. (7);
m) depãşirea termenului de 15 zile pentru
emiterea avizelor şi acordurilor necesare în vederea autorizãrii
lucrãrilor de construcţii, conform prevederilor art. 7 alin. (20).
(2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1),
sãvârşite de persoanele fizice sau juridice, se sancţioneazã cu amendã,
dupã cum urmeazã:
- de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele de la lit. a);
- de la 30.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele de la lit. f);
- de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, cele de la lit. c);
- de la 20.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele de la lit. b), d) şi e);
- de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei, cele de la lit. h) şi i);
- de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei, cele de la lit. j) şi k);
- de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele de la lit. l) şi m);
- de 10.000.000 lei, cele de la lit. g).
(3) Cuantumul amenzilor se actualizeazã anual prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Sancţiunea amenzii poate fi aplicatã şi reprezentantului persoanei juridice.
(5) Sancţiunea amenzii pentru faptele prevãzute
la alin. (1) lit. h) şi i) se aplicã funcţionarilor publici
responsabili de verificarea documentaţiilor care stau la baza emiterii
certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire sau de
desfiinţare, precum şi semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite
conform legii.
ART. 27
(1) Organele de control ale consiliilor
judeţene şi ale primãriilor au obligaţia de a urmãri respectarea
disciplinei în domeniul autorizãrii executãrii lucrãrilor în construcţii
în cadrul unitãţilor lor administrativ-teritoriale, potrivit
competenţelor de emitere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
(2) Arhitectul-şef al judeţului şi personalul
împuternicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia
urmãresc respectarea disciplinei în domeniul autorizãrii executãrii
lucrãrilor de construcţii pe teritoriul administrativ al judeţului,
precum şi respectarea disciplinei în urbanism şi amenajarea teritoriului
legatã de procesul de autorizare a construcţiilor.
(3) Contravenţiile prevãzute la art. 26 alin.
(1), cu excepţia celor de la lit. h) - m), se constatã şi se
sancţioneazã de cãtre organele de control ale consiliilor locale ale
municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor,
pentru faptele sãvârşite în unitatea lor administrativ-teritorialã sau,
dupã caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului
Bucureşti, potrivit competenţelor de emitere a autorizaţiilor de
construire/desfiinţare.
(4) Contravenţiile prevãzute la art. 26 alin.
(1) lit. h), i) şi j) se constatã şi se sancţioneazã de cãtre organele
de control ale consiliului judeţean, pentru faptele sãvârşite pe
teritoriul judeţului respectiv, şi, dupã caz, de cãtre cele ale
municipiului Bucureşti.
(5) Procesele-verbale de constatare a
contravenţiilor, încheiate de organele de control ale administraţiei
publice locale, se înainteazã, în vederea aplicãrii sancţiunii, şefului
compartimentului care coordoneazã activitatea de amenajare a
teritoriului şi de urbanism sau, dupã caz, preşedintelui consiliului
judeţean ori primarului unitãţii administrativ-teritoriale în a cãrei
razã s-a sãvârşit contravenţia.
(6) Contravenţiile privind executarea sau
desfiinţarea construcţiilor fãrã autorizaţii, prevãzute la art. 26 alin.
(1) lit. a), c) şi e), pot fi constatate şi de organele de poliţie.
Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite de îndatã
autoritãţii administraţiei publice pe teritoriul cãreia s-a sãvârşit
contravenţia, care va aplica sancţiunea potrivit legii.
ART. 28
(1) O datã cu aplicarea amenzii pentru
contravenţiile prevãzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b) se dispune
oprirea executãrii lucrãrilor, precum şi, dupã caz, luarea mãsurilor de
încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare a
lucrãrilor executate fãrã autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor
acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a
contravenţiei.
(2) Decizia menţinerii sau a desfiinţãrii
construcţiilor realizate fãrã autorizaţie de construire sau cu
nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de cãtre autoritatea
administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice şi a
regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau,
dupã caz, de instanţã. Pentru lucrãri ce se executã la clãdirile
prevãzute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii şi
Cultelor.
(3) Mãsura desfiinţãrii construcţiilor se
aplicã şi în situaţia în care, la expirarea termenului de intrare în
legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei,
contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesarã.
ART. 29
(1) Controlul statului în amenajarea
teritoriului, urbanism şi autorizarea executãrii lucrãrilor de
construcţii se exercitã de Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe
întregul teritoriu al ţãrii, şi de inspectoratele teritoriale ale
acestuia, care dispun mãsurile şi sancţiunile prevãzute de prezenta
lege.
(2) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi
inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executãrii lucrãrilor de
construire sau de desfiinţare, dupã caz, atunci când constatã cã acestea
se realizeazã cu încãlcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind
asigurarea calitãţii în construcţii, fãrã proiect tehnic ori pe baza
unor autorizaţii nelegal emise.
(3) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi
inspectoratele teritoriale încunoştinţeazã autoritatea administraţiei
publice pe teritoriul cãreia s-a efectuat controlul asupra constatãrilor
şi mãsurilor dispuse. În aceastã situaţie organele de control ale
consiliilor judeţene sau locale, dupã caz, au obligaţia sã urmãreascã
modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în
Construcţii.
ART. 30
(1) Cheltuielile pentru controlul statului în
amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executãrii lucrãrilor
de construcţii se suportã de cãtre investitori, în valoare echivalentã
cu o cotã de 0,1% din valoarea lucrãrilor autorizate, cu excepţia celor
prevãzute la art. 3 lit. b) şi a lãcaşurilor de cult.
(2) Virarea sumelor stabilite conform
dispoziţiilor alin. (1) se face în contul inspectoratelor teritoriale în
construcţii, judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, dupã caz, o
datã cu transmiterea înştiinţãrii privind data începerii lucrãrilor,
astfel cum se prevede la art. 7 alin. (8). Întârzierea la platã a cotei
prevãzute la alin. (1) se penalizeazã cu 0,15% pe zi de întârziere, fãrã
a se depãşi suma datoratã. Disponibilitãţile la finele anului din
veniturile extrabugetare se reporteazã în anul urmãtor şi au aceeaşi
destinaţie.
(3) Cota stabilitã la alin. (1) se aplicã şi
diferenţelor rezultate din actualizarea valorii lucrãrilor autorizate,
care se face o datã cu recepţia la terminarea lucrãrilor.
ART. 31
Dreptul de a constata contravenţiile şi de a
aplica amenzile prevãzute la art. 26 se prescrie în termen de 2 ani de
la data sãvârşirii faptei.
ART. 32
(1) În cazul în care persoanele sancţionate
contravenţional au oprit executarea lucrãrilor, dar nu s-au conformat în
termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a
contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a
aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecãtoreşti pentru a dispune,
dupã caz:
a) încadrarea lucrãrilor în prevederile autorizaţiei;
b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.
(2) În cazul admiterii cererii, instanţa va
stabili termenele limitã de executare a mãsurilor prevãzute la alin.
(1).
(3) În cazul nerespectãrii termenelor limitã
stabilite, mãsurile dispuse de instanţã, în conformitate cu prevederile
alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu
sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând sã fie suportate de
cãtre persoanele vinovate.
(4) În situaţiile prevãzute la art. 24 organele
de control vor putea cere instanţei sã dispunã, prin hotãrârea de
condamnare, mãsurile menţionate la alin. (1). Organele de control pot
cere organelor de urmãrire penalã sesizate şi, dupã caz, instanţei sã
dispunã ca mãsurã provizorie, pe tot parcursul procesului penal, oprirea
executãrii lucrãrilor.
(5) Persoanele care au beneficiat de subvenţie
pentru construirea unei locuinţe şi pentru care s-a dispus mãsura
prevãzutã la alin. (1) lit. b) vor restitui subvenţiile primite, cu
plata dobânzilor legale pentru perioada în care le-au folosit.
ART. 33
(1) Prin derogare de la prevederile art. 32,
construcţiile executate fãrã autorizaţie de construire pe terenuri
aparţinând domeniului public sau privat al statului, al judeţelor,
oraşelor sau comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativã
de cãtre autoritatea administraţiei publice locale competentã, fãrã
sesizarea instanţelor judecãtoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.
(2) Pentru realizarea prevederilor alin. (1)
consiliile locale comunale, orãşeneşti, municipale ori judeţene, dupã
caz, pot contracta efectuarea acestor servicii cu societãţi comerciale,
în condiţiile legii.
ART. 34
(1) Studiile de teren şi documentaţiile
elaborate pentru realizarea investiţiilor de orice fel, a elementelor de
infrastructurã, de gospodãrie comunalã, precum şi a lucrãrilor de
amenajare a teritoriului şi de urbanism - studii şi proiecte de
sistematizare elaborate înainte de 1990 la comanda fostelor consilii
populare sau a altor instituţii ale statului - sunt şi rãmân proprietate
publicã a judeţului sau a municipiului Bucureşti.
(2) În înţelesul prezentei legi, prin studiile
şi documentaţiile menţionate la alin. (1) se înţelege exemplarul-martor
compus din piesele scrise: tema de proiectare, memorii generale şi pe
specialitãţi, breviare de calcul, avizele şi acordurile obţinute, precum
şi piesele desenate.
(3) Arhivele cuprinzând studiile şi
documentaţiile menţionate la alin. (1), intrate, la constituire, în
patrimoniul societãţilor comerciale înfiinţate pe structura fostelor
unitãţi de proiectare judeţene şi din municipiul Bucureşti, se
gestioneazã, potrivit legii, de cãtre consiliile judeţene, respectiv de
Primãria Municipiului Bucureşti.
(4) Inventarierea arhivelor se face de cãtre
comisii constituite în acest scop prin hotãrâri ale consiliilor
judeţene, respectiv ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(5) Refuzul inventarierii şi/sau al predãrii
studiilor şi documentaţiilor se sancţioneazã potrivit prevederilor Legii
Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificãrile ulterioare.
(6) În situaţia refuzului predãrii arhivelor,
consiliile judeţene şi/sau Primãria Municipiului Bucureşti, dupã caz, se
vor adresa instanţelor judecãtoreşti, care vor soluţiona cererile în
procedurã de urgenţã, potrivit legii. Acţiunea în instanţã este scutitã
de taxa de timbru.
(7) Accesul persoanelor fizice sau al
reprezentanţilor persoanelor juridice la arhivele cuprinzând
documentaţiile prevãzute la alin. (1), precum şi la documentaţiile de
urbanism elaborate ulterior acestora şi gestionate de administraţiile
publice locale, în vederea întocmirii documentaţiilor de execuţie, se
stabileşte prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti.
ART. 35
(1) În condiţiile prezentei legi, descrierea
faptei ce constituie contravenţie se face cu indicarea locului, datei şi
orei constatãrii, în conformitate cu dispoziţiile art. 31.
(2) Împotriva procesului-verbal de constatare
şi sancţionare a contravenţiei se poate face plângere în termen de 15
zile de la data înmânãrii sau comunicãrii acestuia. Plângerea suspendã
executarea sancţiunii amenzii, dar nu suspendã mãsura de oprire a
executãrii lucrãrilor, dispusã o datã cu aplicarea sancţiunii
contravenţionale, în condiţiile art. 28 alin. (1) şi ale art. 29 alin.
(2).
(3) În mãsura în care prin prezenta lege nu se
dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu
modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile
ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 28 şi 29.*)
-------------
*) Art. 35, fost art. 30, modificat prin Legea
nr. 453/2001 şi Legea nr. 401/2003, era alcãtuit din 4 alineate.
Alin. (4), al cãrui conţinut era: "(4) În
mãsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile
prevederile Legii nr. 32/1968.", nu a fost modificat sau abrogat expres
prin Legea nr. 401/2003.
Alin. (3) al art. 35, aşa cum a fost modificat
prin Legea nr. 401/2003, a preluat prevederile alin. (4), însã cu
trimitere la Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
Alin. (4) al art. 35 nu este inclus în forma
republicatã, aplicarea acestui text încetând o datã cu abrogarea Legii
nr. 32/1968 prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
CAP. IV
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 36
(1) Persoanele fizice şi juridice, care
beneficiazã de teren în condiţiile prezentei legi, sunt obligate sã
solicite emiterea autorizaţiei de construire şi sã înceapã construcţia
în termen de cel mult un an de la data obţinerii actului de concesionare
a terenului.
(2) În caz de încãlcare a obligaţiei prevãzute la alin. (1) concesionarea îşi pierde valabilitatea.
ART. 37
(1) Persoanele fizice şi juridice care
realizeazã lucrãri de construcţii în condiţiile prezentei legi au
obligaţia de a executa integral lucrãrile pânã la termenul prevãzut în
autorizaţie.
(2) Lucrãrile de construcţii autorizate se
considerã finalizate dacã s-au realizat toate elementele prevãzute în
autorizaţie şi dacã s-a efectuat recepţia la terminarea lucrãrilor, în
condiţiile legii, emiterea autorizaţiei de funcţionare fiind
condiţionatã de existenţa procesului-verbal de recepţie. Efectuarea
recepţiei la terminarea lucrãrilor este obligatorie şi în situaţia
realizãrii lucrãrilor în regie proprie.
(3) La terminarea lucrãrilor, beneficiarul
autorizaţiei de construire are obligaţia sã regularizeze taxa pentru
autorizaţia de construire, potrivit legii.
(4) O datã cu regularizarea taxei prevãzute la
alin. (3), beneficiarii autorizaţiilor de construire vor regulariza şi
celelalte cote prevãzute de lege.
(5) Construcţiile executate fãrã autorizaţie de
construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele
care nu au efectuatã recepţia la terminarea lucrãrilor, potrivit legii,
nu se considerã finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciarã.
În aceastã situaţie se aplicã în continuare sancţiunile prevãzute de
lege.
ART. 38
(1) Sunt de utilitate publicã lucrãrile privind
construcţiile care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor
autorizaţiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora.
(2) În vederea realizãrii lucrãrilor prevãzute
la alin. (1), autoritatea administraţiei publice locale pe teritoriul
cãreia se aflã construcţiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994
privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, iar imobilele
pot fi trecute din proprietatea publicã în proprietatea privatã şi
valorificate, în condiţiile legii.
ART. 39
Toate construcţiile proprietate particularã,
realizate în condiţiile prezentei legi, se declarã, în vederea
impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitãţile
subordonate acestora, dupã terminarea lor completã şi nu mai târziu de
15 zile de la data expirãrii termenului prevãzut în autorizaţia de
construire.
ART. 40
(1) În cazul când într-o clãdire se realizeazã
mai multe apartamente şi suprafeţe locative cu altã destinaţie,
proprietarii acestora dobândesc şi o cotã-parte de proprietate asupra
tuturor pãrţilor de construcţie şi instalaţii, precum şi asupra tuturor
dotãrilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun,
indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situatã
proprietatea lor.
(2) O datã cu dreptul de proprietate asupra
construcţiilor, în situaţia celor realizate în clãdiri cu mai multe
apartamente, proprietarul dobândeşte şi o cotã-parte din dreptul de
concesiune asupra terenului aparţinând domeniului privat al statului sau
al unitãţilor administrativ-teritoriale.
(3) Cotele-pãrţi prevãzute la alineatele
precedente se determinã proporţional cu suprafaţa construitã a
locuinţelor, a caselor de vacanţã ori a suprafeţelor cu altã destinaţie
din clãdire, dupã caz.
ART. 41
Dreptul de concesiune asupra terenului se
transmite în caz de succesiune sau de înstrãinare a construcţiei pentru a
cãrei realizare acesta a fost constituit. În aceleaşi condiţii se
transmite şi autorizaţia de construire.
ART. 42
(1) Autorizaţia de construire pentru lucrãrile
de intervenţie în scopul asigurãrii cerinţelor de rezistenţã,
stabilitate şi siguranţã în exploatare a construcţiilor asupra cãrora au
intervenit factori distructivi de origine naturalã sau umanã se emite
pentru consolidarea întregii construcţii.
(2) Emiterea autorizaţiei de construire în
vederea executãrii lucrãrilor de intervenţie pentru consolidarea
construcţiilor cu destinaţia de locuinţe, a monumentelor istorice
înscrise în listele oficiale, indiferent de proprietar, cu excepţia
celor în care se desfãşoarã activitãţi comerciale, precum şi a
lãcaşurilor de cult este scutitã de taxa de autorizare.
ART. 43
Autorizarea construcţiilor cu caracter militar
se face în condiţiile stabilite de Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului împreunã cu ministerele şi celelalte organe
de specialitate ale administraţiei publice centrale interesate.
ART. 44
(1) În condiţiile prezentei legi, în vederea
realizãrii unui cadru legislativ unitar privind autorizarea lucrãrilor
de construcţii, toate reglementãrile tehnice - norme, normative,
instrucţiuni -, cu aplicabilitate în domeniul construcţiilor şi
urbanismului, elaborate de ministere şi de alte organe centrale, se
transmit în mod obligatoriu spre avizare Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului.
(2) Ministerele şi celelalte organe centrale
care au elaborat reglementãri tehnice, potrivit prevederilor alin. (1),
au obligaţia de a le transmite Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, în vederea avizãrii în termen de 30 de
zile de la data publicãrii prezentei legi, sub sancţiunea încetãrii
aplicabilitãţii acestora.
ART. 45
(1) În termen de 60 de zile de la publicarea
prezentei legi, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, precum şi consiliile locale municipale, orãşeneşti şi ale
sectoarelor municipiului Bucureşti vor organiza, în cadrul aparatului
propriu, structuri de specialitate pentru îndeplinirea atribuţiilor
aflate în responsabilitatea arhitectului-şef, funcţionar public cu
funcţie de conducere, şeful compartimentului/structurii de specialitate,
cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajãrii teritoriului şi
autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcţii, şi pentru:
a) avizarea documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi urbanism, precum şi eliberarea certificatelor de
urbanism;
b) obţinerea avizelor solicitate prin
certificatul de urbanism, necesare în vederea emiterii acordului unic;
c) întocmirea şi eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare;
d) organizarea şi exercitarea controlului propriu privind disciplina în construcţii.
(2) Consiliul local al comunei poate organiza
structuri de specialitate la nivelul aparatului propriu, în condiţiile
prevãzute la alin. (1), în baza unei hotãrâri adoptate în acest sens.
(3) Structurile de specialitate constituite în
cadrul consiliilor judeţene acordã asistenţã tehnicã de specialitate,
analizeazã şi avizeazã documentaţiile depuse pentru certificatele de
urbanism şi autorizaţiile de construire din competenţa de emitere a
primarilor comunelor care nu au constituite structuri de specialitate,
în condiţiile prevederilor alin. (2) şi ale art. 4 alin. (1) lit. d), la
cererea acestora.
(4) În cazul în care, din cauza lipsei de
specialişti, nu se pot constitui structurile de specialitate prevãzute
la alin. (1) la nivelul oraşelor sau al municipiilor se vor aplica în
mod corespunzãtor prevederile alin. (3).
(5) Funcţia de arhitect-şef, prevãzutã la alin.
(1), se înscrie în nomenclatorul funcţiilor de conducere din cadrul
aparatului propriu al consiliilor judeţene şi locale şi se echivaleazã
dupã cum urmeazã:
a) şef de departament sau director general,
pentru arhitectul-şef al municipiului Bucureşti, respectiv pentru
arhitectul-şef al judeţului, arhitecţii-şefi ai municipiilor, precum şi
ai sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) şef serviciu, pentru arhitecţii-şefi ai oraşelor;
c) şef birou, pentru persoanele cu
responsabilitate în domeniul amenajãrii teritoriului, urbanismului şi al
autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcţii din cadrul primãriilor
de comunã, şefi ai structurilor de specialitate organizate la nivelul
acestora, în condiţiile prevãzute la alin. (2).
(6) Pentru constituirea bãncii de date, toţi
posesorii de reţele tehnico-edilitare supra- şi subterane sunt obligaţi
ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
sã transmitã administraţiei publice judeţene şi a municipiului Bucureşti
planurile cadastrale cuprinzând traseele reţelelor existente pe
teritoriul judeţului şi al localitãţilor, respectiv al municipiului
Bucureşti.
ART. 46
Prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de
zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se constituie
Comisia Interministerialã pentru Zone Construite Protejate, pentru
emiterea avizului comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prevãzut la
art. 10 alin. (1) lit. a) şi la art. 15 lit. f).
ART. 47
Anexa nr. 1 privind conţinutul-cadru al
proiectului pentru autorizarea lucrãrilor de construcţii şi anexa nr. 2
privind definirea unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul
legii fac parte integrantã din prezenta lege.
ART. 48
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi,
Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi
vânzarea de locuinţe din fondul de stat cãtre populaţie, publicatã în
Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotãrârea Consiliului de
Miniştri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea mãsurilor de
executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea
construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe din fondul de stat cãtre
populaţie şi construirea de case de odihnã proprietate personalã,
publicatã în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr.
144/1958 privind reglementarea eliberãrii autorizaţiilor de construire,
reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare
la înstrãinãrile şi împãrţelile terenurilor cu sau fãrã construcţii,
publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul nr.
545/1958 privind reglementarea amplasãrii construcţiilor, precum şi a
trecerii în proprietatea statului a terenurilor şi construcţiilor
necesare efectuãrii unor lucrãri sau unor acţiuni de interes de stat,
publicat în Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotãrârea
Consiliului de Miniştri nr. 2.490/1969 privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor la normele privind amplasarea şi
autorizarea construirii, reparãrii şi desfiinţãrii construcţiilor şi a
altor lucrãri, publicatã în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie
1969, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogã.
ANEXA 1
CONŢINUTUL-CADRU
al proiectului pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii
Proiectul pentru autorizarea executãrii
lucrãrilor de construcţii se elaboreazã de proiectanţi autorizaţi,
persoane fizice sau juridice, în condiţiile prevederilor art. 9 din
prezenta lege, şi este extras din proiectul tehnic întocmit conform
prevederilor legale în vigoare, în concordanţã cu cerinţele
certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor şi al acordurilor
cerute prin acesta.
Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii se întocmeşte pentru:
- autorizarea executãrii lucrãrilor de construire - P.A.C.;
- autorizarea executãrii lucrãrilor de desfiinţare - P.A.D.;
- autorizarea executãrii organizãrii lucrãrilor - P.O.E.
Conţinutul-cadru al proiectului pentru
autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii cuprinde opisul
pieselor scrise şi desenate, necesar a fi prezentate spre autorizare.
În situaţii cu totul excepţionale, în funcţie
de complexitatea investiţiei supuse autorizãrii, structurile de
specialitate constituite potrivit prezentei legi vor putea cere prin
certificatul de urbanism şi alte elemente tehnice cu rol de precizare
suplimentarã, care sã fie cuprinse în cadrul Proiectului pentru
autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii - P.A.C./P.A.D.
A. Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construire - P.A.C.
I. Piese scrise
1. Lista şi semnãturile proiectanţilor
Se completeazã cu numele în clar şi calitatea
proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care rãspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrãrilor care fac obiectul
proiectului pentru autorizarea lucrãrilor de construcţii, fãcându-se
referiri la:
- amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrãrilor;
- clima şi fenomenele naturale specifice;
- geologia şi seismicitatea;
- categoria de importanţã a obiectivului.
2.2. Memorii pe specialitãţi
Descrierea lucrãrilor de:
- arhitecturã;
- structurã;
- instalaţii;
- dotãri şi instalaţii tehnologice, dupã caz;
- amenajãri exterioare şi sistematizare verticalã.
2.3. Date şi indici care caracterizeazã
investiţia proiectatã, cuprinşi în anexa la cererea pentru autorizare:
- suprafeţele - construitã desfãşuratã, construitã la sol şi utilã;
- înãlţimile clãdirilor şi numãrul de niveluri;
- volumul construcţiilor;
- procentul de ocupare a terenului - P.O.T.;
- coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrãrilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a proiectului,
în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în
construcţii, întocmite de verificatori atestaţi de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi agreaţi de investitor.
2.5.3. Fişe tehnice necesare obţinerii avizelor
în vederea emiterii acordului unic din competenţa emitentului
autorizaţiei, potrivit legii, cerute prin certificatul de urbanism.
2.5.4. Documentaţiile specifice necesare pentru
obţinerea, prin grija emitentului autorizaţiei, a avizelor şi
acordurilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor, apãrarea
civilã, protecţia mediului şi a sãnãtãţii populaţiei.
2.5.5. Avize specifice cerute prin certificatul
de urbanism, ca urmare a condiţiilor speciale de amplasament sau a
funcţionalitãţii investiţiei, obţinute în prealabil de solicitant -
avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Apãrãrii Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de
Informaţii, al altor organisme ale administraţiei centrale sau ale
serviciilor descentralizate ale acestora, dupã caz, conform
reglementãrilor legale în vigoare.
2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor
legale în vigoare, exprimat în formã autenticã, pentru construcţiile
noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor
vecinãtate - şi numai dacã sunt necesare mãsuri de intervenţie pentru
protejarea acestora -, pentru lucrãri de construcţii necesare în vederea
schimbãrii destinaţiei în clãdiri existente, precum şi în cazul
amplasãrii de construcţii cu altã destinaţie decât cea a clãdirilor
învecinate.
II. Piese desenate
1. Planuri generale
1.1. Plan de încadrare în teritoriu
- planşã pe suport topografic vizat de oficiul
judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie*), întocmitã la scãrile
1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupã caz
1.2. Plan de situaţie
- privind amplasarea obiectivelor investiţiei -
planşã pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru,
geodezie şi cartografie, întocmitã la scãrile 1:2.000, 1:1.000, 1:500,
1:200 sau 1:100, dupã caz, prin care se precizeazã:
● parcela cadastralã pentru care a fost emis
certificatul de urbanism, descrisã prin totalitatea elementelor
topo-grafice determinante pentru suprafaţa, lungimea laturilor,
unghiuri, inclusiv poziţia şi înãlţimea la coamã a calcanelor limitrofe,
precum şi poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare;
● amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinţa sau se vor construi;
● cotele construcţiilor proiectate şi
menţinute, pe cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel;
distanţe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor
etc.);
● denumirile şi destinaţiile fiecãrui corp de construcţie;
● sistematizarea pe verticalã a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
● accesele pietonale şi carosabile din incintã şi clãdiri, plantaţiile prevãzute.
------------
*) Conform art. 3 din Legea cadastrului şi a
publicitãţii imobiliare nr. 7/1996, astfel cum a fost modificat prin
Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 41/2004, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, s-a înfiinţat
Agenţia Naţionalã de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã în subordinea
Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin reorganizarea Oficiului
Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, iar oficiile judeţene de
cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti s-au
reorganizat în oficii de cadastru şi publicitate imobiliarã la nivelul
fiecãrui judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Agenţia Naţionalã de Cadastru şi Publicitate
Imobiliarã a fost organizatã şi funcţioneazã în temeiul Hotãrârii
Guvernului nr. 1.210/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 718 din 9 august 2004.
1.3. Planul privind construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a
reţelelor de utilitãţi urbane din zona amplasamentului: trasee,
dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea cãminelor - radier şi
capac -, şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei unor reţele publice de echipare
tehnico-edilitarã se vor indica instalaţiile proprii prevãzute prin
proiect, în special cele pentru alimentare cu apã şi canalizare.
2. Planşe pe specialitãţi
2.1. Arhitecturã
Piesele desenate de arhitecturã vor cuprinde
planşele principale privind arhitectura fiecãrui obiect, redactate la
scara 1:50 sau 1:100, dupã cum urmeazã:
- planurile cotate ale tuturor nivelurilor
subterane şi supraterane, cu indicarea funcţiunilor, dimensiunilor şi a
suprafeţelor;
- planurile acoperişurilor - terasã sau
şarpantã -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice şi a
modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din
care se executã învelitorile;
- secţiuni caracteristice - în special pe linia
de cea mai mare pantã, acolo unde este cazul -, care sã cuprindã cota
±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înãlţimile determinante ale
acoperişului - cotele la coamã şi la cornişã -, fundaţiile clãdirilor
învecinate la care se alãturã construcţiile proiectate;
- toate faţadele, cu indicarea materialelor şi
finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu indicarea racordãrii la
nivelul terenului amenajat;
- în situaţia integrãrii construcţiilor într-un
front existent, se va prezenta şi desfãşurarea stradalã prin care se va
arãta modul de integrare a acestora în ţesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundaţiilor
Se redacteazã la scara 1:50 şi va releva:
- modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic;
- mãsurile de protejare a fundaţiilor
clãdirilor învecinate, la care se alãturã construcţiile proiectate.
2.2.2. Detalii de fundaţii
2.2.3. Proiect de structurã complet
Se prezintã pentru construcţii cu mai multe subsoluri şi cel puţin 10 niveluri.
2.3. Instalaţii
2.3.1. Schemele instalaţiilor
Se prezintã parametrii principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate.
2.4. Dotãri şi instalaţii tehnologice
În situaţia în care investiţia urmeazã sã
funcţioneze pe baza unor dotãri şi instalaţii tehnologice, determinante
pentru configuraţia planimetricã a construcţiilor, se vor prezenta:
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare planşã prezentatã în cadrul secţiunii
II "Piese desenate" va avea în partea dreaptã jos un cartuş, care va
cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numãrul de
înmatriculare sau numãrul autorizaţiei, dupã caz, titlul proiectului şi
al planşei, numãrul proiectului şi al planşei, data elaborãrii, numele,
calitatea şi semnãtura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
B. Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de desfiinţare - P.A.D.
I. Piese scrise
1. Lista şi semnãturile proiectanţilor
Se completeazã cu numele în clar şi calitatea
proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care rãspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea construcţiei care urmeazã sã fie desfiinţatã:
- scurt istoric: anul edificãrii, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice;
- descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
- menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmeazã a se preleva;
- fotografii color - format 9 x 12 cm - ale
tuturor faţadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfãşurãri
rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
- descrierea lucrãrilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrãrilor de desfiinţare.
2.2. Fişe tehnice cuprinzând elementele de aviz
necesare emiterii acordului unic, obţinute prin grija emitentului
autorizaţiei şi cerute prin certificatul de urbanism.
II. Piese desenate
1. Plan de încadrare în teritoriu
- planşã pe suport topografic vizat de oficiul
judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmitã la scãrile
1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupã caz.
2. Plan de situaţie a imobilelor
- planşã pe suport topografic vizat de oficiul
judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmitã la scãrile
1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dupã caz, prin care se
precizeazã:
● parcela cadastralã pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
● amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine sau se vor desfiinţa;
● modul de amenajare a terenului dupã desfiinţarea construcţiilor;
● sistematizarea pe verticalã a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
● plantaţiile existente şi care se menţin dupã desfiinţare.
Pe planşã se vor indica în mod distinct
elementele existente, cele care se desfiinţeazã şi cele propuse - plan
de situaţie, construcţii noi sau umpluturi de pãmânt, plantaţii etc.,
dupã caz.
3. Planul privind construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a
reţelelor de utilitãţi urbane din zona amplasamentului: trasee,
dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea cãminelor - radier şi
capac -, şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei unor reţele publice de echipare
tehnico-edilitarã se vor indica instalaţiile proprii, în special cele
pentru alimentare cu apã şi canalizare.
4. Releveul construcţiilor care urmeazã sã fie desfiinţate
Planşele se vor redacta la o scarã convenabilã -
1:100 sau 1:50 - care sã permitã evidenţierea spaţiilor şi a
funcţiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafeţelor şi a
materialelor existente:
- planurile tuturor nivelurilor şi planul acoperişului;
- principalele secţiuni: transversalã, longitudinalã, alte secţiuni caracteristice, dupã caz;
- toate faţadele.
În situaţia în care desfiinţarea necesitã
operaţiuni tehnice complexe, se va prezenta şi proiectul de organizare a
lucrãrilor.
Fiecare planşã prezentatã în cadrul secţiunii
II "Piese desenate" va avea în partea dreaptã jos un cartuş care va
cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numãrul de
înmatriculare sau numãrul autorizaţiei, dupã caz, titlul proiectului şi
al planşei, numãrul proiectului şi al planşei, data elaborãrii, numele,
calitatea şi semnãtura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
C. Proiectul de organizare a execuţiei lucrãrilor - P.O.E.
Proiectul de organizare a execuţiei lucrãrilor -
P.O.E. - este necesar în toate cazurile în care se realizeazã o
investiţie. În situaţia în care acesta nu se prezintã împreunã cu
proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, se va
obţine o autorizaţie de construire separatã de cea pentru investiţia
propriu-zisã.
Proiectul de organizare a execuţiei lucrãrilor
trebuie sã cuprindã descrierea tuturor lucrãrilor provizorii
pregãtitoare şi necesare în vederea asigurãrii tehnologiei de execuţie a
investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât şi pe spaţiile
ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public,
dupã cum urmeazã:
I. Piese scrise
1. Lista şi semnãturile proiectanţilor
Se completeazã cu numele în clar şi calitatea
proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care rãspund.
2. Memoriu
Acesta va cuprinde:
- descrierea lucrãrilor provizorii: organizarea
incintei, modul de amplasare a construcţiilor, amenajãrilor şi
depozitelor de materiale;
- asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente;
- asigurarea racordãrii provizorii la reţeaua de utilitãţi urbane din zona amplasamentului;
- precizãri cu privire la accese şi împrejmuiri;
- precizãri privind protecţia muncii.
Elementele tehnice de avizare privind
racordarea provizorie la utilitãţile urbane din zonã, necesare în
vederea obţinerii acordului unic, se vor prezenta în cadrul fişelor
tehnice întocmite în Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor
de construcţii - P.A.C. sau P.A.D., dupã caz.
II. Piese desenate
Plan general
a) la lucrãrile de mai mare amploare se
redacteazã o planşã realizatã conform planului de situaţie privind
amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul
investiţiei şi toate amenajãrile şi construcţiile provizorii necesare
realizãrii acesteia;
b) la lucrãrile de mai micã amploare elementele
de organizare a execuţiei lucrãrilor vor putea fi prezentate şi în
planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al
proiectului pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii.
Fiecare planşã prezentatã în cadrul secţiunii
II "Piese desenate" va avea în partea dreaptã jos un cartuş, care va
cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numãrul de
înmatriculare sau numãrul autorizaţiei, dupã caz, titlul proiectului şi
al planşei, numãrul proiectului şi al planşei, data elaborãrii, numele,
calitatea şi semnãtura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
ANEXA 2
DEFINIREA
unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii
● Acord unic
Documentul cu valoare de aviz conform, necesar
pentru elaborarea şi emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare,
întocmit în baza concluziilor şi propunerilor rezultate ca urmare a
examinãrii şi aprobãrii documentaţiilor tehnice depuse în vederea
autorizãrii, însumând condiţiile şi recomandãrile formulate prin:
a) avizele şi acordurile pentru utilitãţi
urbane privind racordarea obiectivului şi a organizãrii execuţiei
lucrãrilor la reţelele de utilitãţi urbane (apã/canal, electricitate,
gaze, termoficare, telecomunicaţii, salubritate, transport urban);
b) avizele şi acordurile specifice privind
prevenirea şi stingerea incendiilor, apãrarea civilã, protecţia mediului
şi a sãnãtãţii populaţiei.
Acordul unic se elaboreazã de structurile de
specialitate constituite sub autoritatea administraţiei publice locale,
în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (1).
● Autorizaţia de construire/desfiinţare
Actul de autoritate al administraţiei publice
locale - consilii judeţene şi consilii locale municipale, orãşeneşti şi
comunale -, pe baza cãruia se pot realiza lucrãri de construcţii.
Procedura de emitere a autorizaţiei de
construire/desfiinţare este reglementatã prin prezenta lege şi prin
normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului.
● Anexe gospodãreşti
Construcţiile cu caracter definitiv sau
provizoriu, menite sã adãposteascã activitãţi specifice, complementare
funcţiunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinãtatea locuinţei,
alcãtuiesc împreunã cu aceasta o unitate funcţionalã distinctã.
În categoria anexelor gospodãreşti, de regulã
în mediul rural, sunt cuprinse: bucãtãrii de varã, grajduri pentru
animale mari, pãtule, magazii, depozite şi altele asemenea. În mod
similar, sunt asimilabile noţiunii de anexe gospodãreşti şi garajele,
serele, piscinele şi altele asemenea.
● Anexe gospodãreşti ale exploataţiilor agricole
Construcţiile situate în zone izolate în
extravilan şi îndepãrtate de localitatea de reşedinţã a lucrãtorilor
agricoli, menite sã adãposteascã maşini agricole, utilaje, mici
ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum şi
spaţii pentru cazare temporarã pe timpul campaniilor agricole.
● Avizare/aprobare
Avizare - procedura de analizã şi de exprimare a
punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor,
a administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau
teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a
indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente
prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism
sau prin proiectul pentru autorizarea execuţiei lucrãrilor de
construcţii - extras din proiectul tehnic (P.Th.) pe baza cãruia se vor
executa lucrãrile.
Avizarea se concretizeazã printr-un act (aviz
favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate.
Aprobare - opţiunea forului deliberativ al
autoritãţii competente de însuşire a propunerilor din documentaţiile
prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise.
Prin actul de aprobare se conferã documentaţiilor putere de aplicare,
constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizãrii
programelor de dezvoltare teritorialã şi urbanisticã, precum şi al
autorizãrii lucrãrilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.
● Clãdiri de importanţã redusã
Construcţii cu funcţii obişnuite, cu un grad de risc scãzut, care afecteazã un numãr redus de oameni:
a) clãdiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodãreşti ale acestora;
b) clãdiri pentru învãţãmânt cu cel mult 4 unitãţi funcţionale;
c) dispensare comunale fãrã staţionar;
d) sedii administrative în mediul rural:
primãrii, posturi de poliţie, cooperative de credit rural, biblioteci,
oficii poştale şi altele asemenea;
e) clãdiri pentru comerţ şi alimentaţie
publicã, cu o suprafaţã de pânã la 200 mp şi cu deschideri pânã la 6 m;
f) hale şi ateliere pentru activitãţi
meşteşugãreşti care nu genereazã vibraţii, cu o suprafaţã de pânã la 200
mp şi deschideri pânã la 6 m;
g) dependinţe şi anexe gospodãreşti: garaje, bucãtãrii de varã, grajduri, şuri şi altele asemenea;
h) construcţii cu caracter provizoriu.
● Construcţii cu caracter provizoriu
Construcţiile autorizate ca atare, indiferent
de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcţiunii
adãpostite ori datoritã cerinţelor urbanistice impuse de autoritatea
publicã, au o duratã de existenţã limitatã, precizatã şi prin
autorizaţia de construire.
De regulã, construcţiile cu caracter provizoriu
se realizeazã din materiale şi alcãtuiri care permit demontarea rapidã
în vederea aducerii terenului la starea iniţialã (confecţii metalice,
piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) şi sunt de
dimensiuni reduse. Din categoria construcţiilor cu caracter provizoriu
fac parte: chioşcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe
cãile şi în spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi
reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. În sensul prezentei
legi realizarea construcţiilor provizorii se autorizeazã în aceleaşi
condiţii în care se autorizeazã construcţiile definitive.
● Construcţii speciale
Construcţiile cu caracter militar care se autorizeazã în condiţiile prevãzute la art. 43.
● Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism
Ansamblurile de documente scrise şi desenate,
referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizeazã situaţia
existentã şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi mãsurile de
dezvoltare pe o perioadã determinatã.
Structura documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cuprinde:
a) planurile de amenajare a teritoriului;
b) planurile urbanistice;
c) regulamentele locale de urbanism.
Definirea şi conţinutul-cadru al
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac prin
legea amenajãrii teritoriului şi urbanismului.
● Drept de execuţie a lucrãrilor de construcţii
Dreptul real sau, dupã caz, dreptul de creanţã
privind imobilul, care conferã titularului dreptul de a obţine, potrivit
legii, din partea autoritãţii competente, autorizaţia de construire sau
de desfiinţare. Dovada dreptului asupra imobilului se face prin actul,
denumit titlu, prin care se atestã dreptul de proprietate (precum
contractul de vânzare-cumpãrare, de schimb, de donaţie, certificatul de
moştenitor, actul administrativ de restituire, hotãrâre judecãtoreascã)
sau printr-un contract de concesiune, contract de cesiune, contract de
comodat. Emiterea autorizaţiei de construire în baza unui contract de
închiriere se poate face numai pentru construcţii cu caracter provizoriu
şi cu acordul expres al proprietarului de drept.
● Firma
Elementul constructiv aplicabil pe clãdire sau
independent, pe care se inscripţioneazã date de identificare a unei
instituţii publice, societãţi comerciale, fundaţii, denumirea
comercialã, obiectul de activitate sau orice alt text specific, sub care
o persoanã fizicã sau juridicã îşi exercitã activitatea într-o clãdire
sau într-o incintã.
● Instalaţii aferente construcţiilor
Totalitatea conductelor şi echipamentelor care
asigurã utilitãţile necesare funcţionãrii construcţiilor, situate în
interiorul limitei de proprietate, de la branşament/racord (inclusiv) la
utilizatori, indiferent dacã acestea sunt sau nu încorporate în
construcţie. Instalaţiile aferente construcţiilor se autorizeazã
împreunã cu acestea sau, dupã caz, separat.
● Intravilanul localitãţii
Teritoriul care constituie o localitate se
determinã prin Planul urbanistic general (PUG) şi cuprinde ansamblul
terenurilor de orice fel, cu/fãrã construcţii, organizate şi delimitate
ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate în
circuitul agricol sau având o altã destinaţie, înãuntrul cãruia este
permisã realizarea de construcţii, în condiţiile legii.
Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea
în extravilan numai pe bazã de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal
aprobate, integrându-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al
localitãţii.
● Extravilanul localitãţii
Teritoriul cuprins între limita intravilanului
şi limita administrativ-teritorialã a unitãţii de bazã (municipiu, oraş,
comunã), înãuntrul cãruia autorizarea executãrii lucrãrilor de
construcţii este restricţionatã, în condiţiile prezentei legi.
● Împrejmuiri
Construcţiile definitive sau provizorii, cu
rolul de a delimita suprafeţe, arii sau parcele asupra cãrora existã
forme de proprietate, executate pentru protecţie împotriva
intruziunilor, realizate din diferite materiale - beton, cãrãmidã,
piatrã, lemn, metal, inclusiv sârmã ghimpatã întinsã pe bulumaci -, ori
prin planţii specifice.
● Lucrãri de construcţii
Operaţiunile specifice prin care:
- se realizeazã construcţii de orice fel -
civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane şi aeriene, cãi
de comunicaţii, lucrãri inginereşti, de artã etc.;
- se desfiinţeazã astfel de construcţii prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.
● Lucrãri de modificare
Lucrãri de intervenţii asupra elementelor
constructive, structurale şi/sau nestructurale, având ca efect
modificarea (totalã sau în parte) a acestora, privind:
- modificarea planimetriei interioare sau exterioare;
- modificarea volumetriei.
În toate cazurile este necesarã emiterea unei
autorizaţii de construire, cu respectarea prevederilor legale privind
calitatea în construcţii pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei
de construire.
● Lucrãri specifice la cãile de comunicaţie, care nu necesitã autorizaţie de construire
Lucrãrile de întreţinere care nu necesitã
proiect şi deviz general, constând dintr-un complex de lucrãri care se
executã în mod permanent, în vederea menţinerii
construcţiilor-instalaţiilor în condiţii tehnice corespunzãtoare
desfãşurãrii continue, confortabile şi în deplinã siguranţã a
circulaţiei, la nivelul traficului maxim.
● Mobilier urban
Elementele funcţionale şi/sau decorative
amplasate în spaţiile publice care, prin alcãtuire, aspect, amplasare,
conferã personalitate aparte zonei sau localitãţii. Prin natura lor
piesele de mobilier urban sunt asimilate construcţiilor dacã amplasarea
lor se face prin legare constructivã la sol (fundaţii platforme de
beton, racorduri la utilitãţi urbane, cu excepţia energiei electrice),
necesitând emiterea autorizaţiei de construire. Fac parte din categoria
mobilier urban: jardiniere, lampadare, bãnci, bazine, pavaje decorative,
pergole, cabine telefonice şi altele asemenea.
● Parcelare
Operaţiunea de proiectare urbanisticã prin care
se determinã divizarea uneia sau mai multor proprietãţi funciare
distincte, destinate construirii, în scopul atribuirii, concesionãrii
sau vânzãrii loturilor rezultate.
● Proiect tehnic (P.Th.)
Documentaţia - piese scrise şi desenate -, care
cuprinde soluţiile tehnice şi economice de realizare a obiectivului de
investiţii şi pe baza cãreia se executã lucrãrile autorizate.
● Proiect pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii
Proiectul pentru autorizarea executãrii
lucrãrilor de construcţii, necesar emiterii autorizaţiei de construire,
este extras din proiectul tehnic (P.Th.) şi se elaboreazã în condiţiile
prevederilor prezentei legi şi în conformitate cu conţinutul-cadru
cuprins în anexa nr. 1.
● Recepţia lucrãrilor
Recepţia lucrãrilor constituie o componentã a
sistemului calitãţii în construcţii şi este actul prin care se certificã
finalizarea lucrãrilor executate în conformitate cu prevederile
proiectului tehnic şi cu detaliile de execuţie.
Recepţia lucrãrilor de construcţii de orice
categorie şi de instalţii se efectueazã atât la lucrãri noi, cât şi la
intervenţii în timp asupra construcţiilor existente, conform legii.
Recepţia lucrãrilor de construcţii se realizeazã în douã etape, potrivit
prevederilor legale în vigoare, dupã cum urmeazã:
- recepţia la terminarea lucrãrilor;
- recepţia finalã.
● Schimbare de destinaţie
În înţelesul prevederilor art. 3, este necesarã
emiterea unei autorizaţii de construire şi/sau de desfiinţare, dupã
caz, numai în situaţia în care pentru realizarea schimbãrii de
destinaţie a spaţiilor sunt necesare lucrãri de construcţii pentru care
legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.
● Zone protejate
Teritoriile delimitate geografic, în cuprinsul
cãrora se aflã elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau
cultural cu valoare deosebitã. În raport cu natura elementelor de
patrimoniu, zonele protejate sunt:
a) zone naturale protejate, instituite pentru
protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural cu valoare
deosebitã;
b) zone construite protejate, instituite pentru
salvarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit,
cu valoare istoricã, culturalã sau memorialisticã deosebitã.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. III din
Legea nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii şi unele mãsuri
pentru realizarea locuinţelor, ale art. II alin. (2) şi ale art. III
din Legea nr. 401/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii şi ale
art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor
de construcţii, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii
nr. 50/1991:
- art. III din Legea nr. 453/2001:
"Art. III. - Pe data intrãrii în vigoare a
prezentei legi se abrogã: anexa la Legea nr. 50/1991, republicatã, art. 8
alin. 5 şi pct. 8 lit. j) din anexa nr. II la Legea protecţiei mediului
nr. 137/1995, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 70 din 17 februarie 2000, precum şi referirile la obligativitatea
emiterii acordului de mediu pentru lucrãrile de construcţii-montaj din
cuprinsul legii, din actele de aplicare a acesteia, precum şi orice alte
dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.";
- art. II alin. (2) şi art. III din Legea nr. 401/2003:
"(2) În termen de 60 de zile de la data
intrãrii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului va modifica normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991, republicatã, cu modificãrile şi
completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, care
vor include formularele, procedura de autorizare şi conţinutul
documentaţiilor necesare acestei proceduri. În acelaşi termen se vor
efectua operaţiunile de preluare, predare-primire a studiilor de teren
şi a documentaţiilor prevãzute la art. I pct. 23 [alin. (1) al art.
29^1], prin proces-verbal încheiat între pãrţi dupã inventarierea
arhivelor menţionate la art. I pct. 23 [art. 29^1 alin. (3)], fãrã a mai
fi nevoie de punerea în întârziere.
Art. III. - La data intrãrii în vigoare a prezentei
legi se abrogã litera c) a articolului 48 din Legea nr. 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice.";
- art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004:
"(2) În termen de 30 de zile de la data
intrãrii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului va modifica Normele metodolgoice de
aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor
de construcţii, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
aprobate prin Ordinul ministrului lucrãrilor publice, transporturilor
şi locuinţei nr. 1.943/2001, cu modificãrile ulterioare."
Notă:
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în această rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.